Isi aminteste de zilele in care el era bine, el era iubitor, el isi indeplinea rolul atat de bine incat nu se simtea nici o lipsa. Se spune ca oamenii isi amintesc fie momentele cele mai bune, fie pe cele mai rele. Ea poate sa si le aminteasca pe amandoua si asta o face sa sufere, pentru ca stie ca el poate mai mult, pentru ca a fost bun.
De ce a renuntat la cel care era pentru a deveni cel care este acum?
Ea spre inca, spera atat de mult sa-si revina, dar el nu va mai fi niciodata la fel. Nu ca inainte! Si asta ii sfasie inima si o face sa planga cu lacrimi de sange.
Stie ca el ar putea sa-si revina daca ar vrea cu adevarat, daca ar asculta-o cu adevarat, dar este prea las sa faca asta si asta o raneste de moarte. Mai bine sa renunte la el de tot, mai bine sa se instraineze si sa creada ca nu mai exista.
Desi, o parte din ea o roade - acolo unde sunt sentimentele ei pentru el.
But, he will never be the same.
Si totusi, ea spera.
Orice se poate intampla cu o vointa puternica. Daca ar fi ca intr-o zi el sa se ridice, sa isi dea seama de situatia lui si sa realizeze prin ce a facut-o sa treaca, si ar reveni usor usor la ceea ce il face bun, oh ea ar fi atat de fericita.
Tristete, dezgust si speranta totodata.
Macar daca el nu ar fi existat, poate ar fi fost mai bine. Dar daca nu ar fi existat el, nu ar fi existat nici ea pentru ca este sange din sangele lui.
Iarasi neputinta, iarasi tristete, iarasi negativism.
Sursa video: YouTube
Sursa foto: galerie personala
Comentarii
Trimiteți un comentariu