Cronica zeitei - Natsuo Kirino

Iti spun din prima. Cartea aceasta - "Cronica zeitei" de Natsuo Kirino - mi s-a parut super ciudatica. Pot spune ca nici nu mi-a placut foarte mult, dar nici ca as fi vrut sa renunt la ea dupa cateva pagini.

Are o poveste mai complexa care se desfasoara pe de-a lungul mai multor ani, chiar decenii, si personajele sunt si ele multisoare. Insa, ceea ce este mai greu de retinut sunt numele lor. Fiind vorba despre o poveste, mai bine spus legenda din Japonia(care pe vremuri nici nu se numea asa), numele personajelor si ale locurilor sunt super complexe si greu de retinut.

Dar sa iti spun despre ce este vorba in cartea "Cronica zeitei" de Natsuo Kirino

Povestea se desfasoara pe trei planuri: ceea ce se intampla in ziua de azi, ceea ce se intampla pe Taramul Intunecat al Mortilor si ceea ce se intampla in lumea celor vii.

Este o poveste despre oameni si zei, barbati si femei, razbunare si furie. Vei simti citind acest volum un spectru larg de emotii care nu se poate sa nu te afecteze. Vei ajunge probabil chiar sa simpatizezi cu unele personaje si pe altele sa le urasti.

In carte, oamenii vor ajunge sa simpatizeze cu zeii si invers. Diferenta dintre barbati si femei si rolurile destinate fiecaruia in parte sunt uriase.

Namima este o fetita ce are o sora mai mare care urmeaza sa devina Mare Preoteasa pe insula in care traiesc cele doua cu parintii lor. Si pentru ca cele doua sunt ca yin si yang, daca sora mai mare va fi Mare Preoteasa pe taramul luminii, sora cea mica, adica Namima, va fi miko pe taramul intunericului, adica va fi cea care va avea grija ca mortii sa ajunga cu bine pe lumea cealalta.

Fiind insa impotriva regulilor si diferentelor de pe insula, Namima decide sa fuga intr-o zi, la doar 16 ani, de pe insula, parasindu-si sora si parintii. Ea nu pleaca singura, ci cu Mahito, baiatul cu care a incalcat legea si cu care este insarcinata. Dupa ceva timp, va naste pe barca, dar nu va mai dura mult si fericirea ei se va transforma in ura. Sotul o va ucide si se va intoarce impreuna cu fiica lor pe insula pe care au parasit-o. De ce? Iti voi spune in continuare.

Trebuie sa stii de asemenea si ca Namima nu va ajunge in lumea dreptilor, a mortilor care mor impacati. Nu, ea va ajunge in taramul adancurilor, unde merg cei care nu sunt impacati cu soarta si cu moartea lor si care au regrete pentru ce au lasat in urma. Aici, tanara o va sluji pe Izanami - zeita mortii, continuandu-si astfel rolul pe care il avea de miko pe pamant, doar ca de data asta in intunericul de pe lumea cealalta.

Aflam odata cu sosirea fetei pe acest taram ca si zeita Izanami are un destin asemanator cu ea. Zeita a avut un sot, pe zeul Izanaki, cu care a nascut lumea si a creat fel de fel de creaturi si zeitati. Dar a murit la nasterea unuia dintre 'copii' si a ajuns pe acest taram fiind si ea plina de intrebari si regrete pentru lumea ce a lasat-o in urma. O imprejurare nefasta face ca zeita sa il blesteme pe sotul ei din cauza nesabuintei, astfel ca ea va ramane pentru eternitate in lumea intunericului urmand sa omoare cate 1000 de oameni in fiecare zi. Pe de alta parte, zeul Izanaki promite ca in schimbul mortii a 1000 de suflete, el va da nastere la alte 1000 si ceva de fiinte pe pamant, pentru a compensa situatia.

Cele doua femei, atat Namima, cat si zeita, cauta razbunare zilnic pentru ceea ce li s-a intamplat iar destinul lor de femei este cat de poate de asemanator. Fata chiar va gasi o solutie sa mai poata iesi o data pe pamant sub forma unei vietuitoare pentru a vedea ce se intampla cu sotul si fiica ei, dar si pentru a intelege de ce a fost omorata de cel pe care il iubea si de care se stia iubita.

Va afla astfel ca odata intors pe insula de bastina dupa ce a omorat-o, Mahito a dat-o pe fetita lor drept sora lui abia nascuta si apoi scapat de un blestem ce s-a abatut asupra familiei lui, s-a insurat in voie cu Kamikuu, Marea Preoteasa a insulei, sora lui Namima, femeia pe care o iubea de fapt tanarul. 

Asa a inteles fata ca el a urmarit doar sa se foloseasca de ea pentru a ajunge cu bine la sora ei si pentru a-si relua viata alaturi de aceasta. Cat despre fetita lor, aceasta slujea acum drept miko pe taramul intunericului pe insula, luata drept sora lui Mahito si nu fiica lui. Asadar, fata a primit rolul mamei fara voia ei si fara a intelege ce se intampla, cand de fapt ea trebuia sa fie Mare Preoteasa, deoarece in rang era yang si nu yin.

Ca sa se razbune pe ceea ce a facut sotul ei, Namima transformata in viespe il ucide si apoi murind si ea se intoarce plina de razbunare la zeita Izanami. Si totusi nu este impacata cu situatia, deoarece o stie pe fata ei in locul in care nu ar trebui sa fie pe pamant si ii cere zeitatii sa faca ceva.

Insa, lucrurile pe pamant merg oarecum in favoarea ei. Dupa moartea lui Mahito, se sinucide si Kamikuu, Marea Preoteasa, urmand astfel ca si fata ce era miko a intunericului sa moara, pentru a face schimb cu alte doua preotese, yin si yang, care sa slujeasca lumina si intunericul. Odata cu moartea surorii lui Namima, ajunge pe insula saraca si Izanaki zeul transformat acum in muritor. El va afla despre aceste obiceiuri si de imediata necesitate a mortii fetei miko si va decise sa o salveze, sa plece de acolo cu ea pentru a scapa de reguli si o moarte sigura.

Acestia doi reusesc sa evadeze in sfarsit si merg spre Yamato, insula mare unde se afla in adancimi si Taramul Intunericului unde slujeste fosta lui sotie, zeita Izanami. Desi schimbat la infatisare ca om si mult mai tanar, fostul zeu patrunde in adancimi la cea pe care a iubit-o pentru a-i cere iertare si a-i cere sa nu mai omoare oameni de vreme ce el acum nu mai este zeu si nu mai poate da nastere celor 1000 si ceva de fiinte pe pamant, asa cum a promis. Insa zeita, femeie razbunatoare ca si tanara Namima, nu il iarta pe Izanaki si il ucide, urmand sa ucida totodata zilnic si pentru totdeauna cei 1000 de oameni promisi odata cu blestemul.

Finalul nu este unul la care te-ai astepta, insa se potriveste cu o asemenea poveste de razbunare si ura.

Cartea "Cronica zeitei" de Natsuo Kirino este despre viata si moarte, lumina si intuneric, yin si yang, femeie si barbat

Totodata intelegem ca, indiferent de puterea lor, si zeii sufera, si zeii au sentimente si nu pot trece atat de usor peste rani adanci, comportandu-se in aceeasi maniera ca si oamenii. Asta daca ar exista zei sau daca am crede in asa ceva. Mai observam odata cu lecturarea cartii faptul ca destinul femeii si rolul acesteia pe lume a fost dintotdeauna unul minor, total neinsemnat fata de cel al barbatului, care mereu a avut puterea, a luat deciziile si a fost respectat.

Daca ar fi sa recomand cuiva cartea, as putea zice ca ar fi pe placul celor care iubesc legendele, mitologia si povestile cu talc despre zeitati si facerea lumii. Daca ai citit deja "Legendele Olimpului" de Alexandru Mitru in care oameni si zei sunt prezentati laolalta in toata splendoarea lor si prin prisma experientelor lor, atunci s-ar putea sa-ti placa si aceasta carte scrisa de autoarea japoneza.

Iar daca vrei si tu sa o citesti, o poti gasi la Elefant. 

Sursa foto: galerie personala